Leontopodium alpinum
Cand se vorbeste de floarea de colt toata lumea se gandeste la ceva rar, lucru care este cat se poate de adevarat. Intalnindu-se din ce in ce mai rar, Floarea de colt - Leontopodium alpinum a fost declarata monument al naturii si se afla sub ocrotirea legii inca din 1933.
Este o planta perena, cu o tulpina dreapta, ce poate ajunge pana la 50 - 80 cm, fara ramificatii. In pamant un rizom cilindric, acoperit cu resturi de frunze negre-brune, iar la suprafata pamantului formeaza o rozeta de frunze, din mijlocul carora se ridica o tulpina scurta de 5 - 20 cm, uneori de 30 cm, ce poarta o inflorescenta numita calatidiu, de forma unui disc, in care sunt grupate, in mod normal, florile. Floarea de colt - Leontopodium alpinum creste pe stanci calcaroase in regiuni alpine si foarte rar in regiunile subalpine.
Mai este cunoscuta si sub numele de floarea reginei, albumeala, flocosele, albumita, flocosica. Ilforescenta este imbracata cu frunze paroase, unele mai mari, altele mai mici si care iau forma unei stelute.
Aceasta este formata din pana la 10 inflorescente cu numeroase si minuscule flori, incadrate de 5 - 15 bactee albe, dipuse radiar, ce dau intregului ansamblu infatisarea unei flori. Planta este acoperita cu peri catifelati, argintii, care ii confera o nota aparte; poate fi vazuta inflorita in lunile iulie-august.
La noi in tara, Floarea de colt - Leontopodium alpinum poate fi intalnita in Muntii Maramuresului, Vrancei, Bucegi, Fagarasului, Capatanii, Tarcu, Retezat, Bihorului, Cozia, Ceahlau, Godeanu.
Aceasta planta, in traditia populara reprzinta un simbol al dragostei si se spune ca barbatii isi demonstrau dragostea, indemanrea si curajul, culegand o floare de colt de pe stancile ascutite al muntilor si oferind-o iubitelor.
